Opinia de Dorohoi

Interesele Romaniei nu au fost afectate de inrautatirea evolutiilor din Orientul Mijlociu, a declarat joi presedintele Klaus Iohannis intr-o declaratie de presa.

,, Am asistat la o exacerbare a situatiei de securitate din Orientul Mijlociu, care afecteaza in special stabilitatea din Irak si din regiune. Tensiunile crescande nu sunt in interesul regiunii si nici al comunitatii internationale. Principalele institutii din Irak trebuie sa poata functiona in conditii de stabilitate si securitate pentru a identifica solutii pasnice in beneficiul cetatenilor. Aceste evolutii recente au un impact la nivel international si sunt relevante pentru securitatea Europei si a cetatenilor nostri, nu numai pentru securitatea statelor implicate direct. Pana in prezent, interesele Romaniei nu au fost afectate direct si ma refer in primul rand la securitatea cetatenilor romani, inclusiv la securitatea soldatilor nostri din Irak ” , a spus Iohannis.

Seful statului a asigurat ca Romania este in permanenta coordonare in cadrul NATO si UE, precum si la nivel bilateral, cu partenerii sai strategici, in primul rand Statele Unite ale Americii.

,, Romania a condamnat escaladarea tensiunilor cauzate de atacul asupra Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bagdad si ne-am exprimat pozitia, inclusiv cu privire la atacurile cu rachete impotriva bazelor irakiene care gazduiesc fortele americane si personalul coalitiei anti-Daesh. „, A mai spus Iohannis.

,,Lupta noastra comuna, a partenerilor internationali si a institutiilor si cetatenilor acestei tari, impotriva terorismului trebuie sa continue cu fermitate. Nu este nevoie de noi puncte focare de conflict, ci de eforturi pentru a aduce pacea in regiune si pentru a oferi securitatea necesara reconstructiei ” , a declarat Iohannis, adaugand ca UE ar putea fi parte la furnizarea de solutii pentru reducerea tensiunilor si calmarea situatiei.

,, Romania isi va remite evaluarile si mesajele ferme in acest sens, impreuna cu disponibilitatea noastra de a contribui la solutii comune constructive.

Reluarea dialogului si respectarea angajamentelor internationale asumate sunt conditii esentiale pentru identificarea solutiilor pe termen lung ” , a sustinut presedintele Iohannis.

Seful statului roman a opinat ca NATO poate fi mai implicat, de exemplu, prin instruirea personalului si ca Romania este interesata sa fie printre tarile implicate in reconstructia din regiune.

,,Militarii nostri, care sunt implicati in procesul de instruire al fortelor irakiene, au fost relocati temporar intr-o locatie sigura si cel mai probabil isi vor relua activitatea dupa ce situatia se va calma. Oficialii romani sunt in misiunile diplomatice si nu avem informatii, exista o amenintare directa „, a conchis Iohannis.

Premierul Orban se intalneste cu secretarul general al NATO. Ce a spus despre lupta antiterorisma?

Aflat joi la Bruxelles, in cadrul unei intalniri cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, premierul roman Ludovic Orban a spus ca, daca NATO considera ca este importanta o implicare mai intensa impotriva terorismului, Romania va participa.

,,Am demonstrat de cand am devenit membru NATO ca pentru noi este important sa fim implicati si daca NATO considera ca este nevoie de o prezenta mai consolidata si o implicare mai intensa in lupta impotriva terorismului in Orientul Mijlociu sau in alta parte, ne vom alatura acestui lucru actiune, decizie „, a spus Ludovic Orban.

Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei (MAE) a salutat sarbatorirea a cinci ani de cand Facilitatea de aparare antiracheta balistica Aegis de la baza militara Deveselu si-a atins capacitatea operationala deplina, spunand ca momentul ,,reconfirma angajamentul substantial al Romaniei de a-si creste profilul in NATO si de a-si consolida parteneriatul sau strategic cu Statele Unite, doua coordonate cheie ale politicii externe a Romaniei. „

Potrivit unui comunicat de presa al MAE, dezvoltarea capacitatilor NATO de aparare antiracheta ,, reprezinta un proiect transatlantic de prima importanta, fiind in acelasi timp o reconfirmare a vointei colective aliate de a consolida apararea comuna si pasii de adaptare continua la realitati in mediul de securitate mondial. „

Ministerul roman de Externe a reiterat faptul ca sistemul NATO de aparare antiracheta este in intregime defensiv, vizand amenintarile din afara zonei euro-atlantice si reflecta atat contributia majora a SUA la securitatea europeana, cat si determinarea Romaniei de a sprijini consolidarea securitatii NATO, fiind in acelasi timp una dintre componentele esentiale al apararii colective a NATO si o componenta cheie a relatiei transatlantice.

MAE sustine ca sistemul de rachete respecta in totalitate atat principiul fondator al NATO, solidaritatea intre aliati, asigurand indivizibilitatea securitatii NATO si acoperind tara NATO, cat si angajamentul democratiilor care formeaza NATO pentru respectarea dreptului international si consolidarea securitatii arhitectura pentru a asigura o securitate internationala stabila si previzibila.

,,In calitate de aliat responsabil si activ al NATO pozitionat in partea de sud a flancului sau estic si partener strategic al Statelor Unite ale Americii, Romania a fost implicata in acest proiect pentru a contribui la apararea impotriva potentialelor atacuri cu rachete balistice ale populatiilor, terenurilor si tarilor NATO. fortele armate, intr-o lume in care proliferarea amenintarilor cu rachete balistice si interesul actorilor de stat si nestatali din afara Euro-Atlanticului de a dobandi astfel de tehnologii sunt provocari de securitate care nu pot fi ignorate „, a declarat ministrul de externe al Romaniei, Bogdan Aurescu. eliberare. Aurescu este fost negociator sef pentru Romania al Acordului din 2011.

Potrivit FM romanesc, ,, prin gazduirea facilitatii Aegis Ashore din Deveselu, Romania s-a alaturat astfel eforturilor comune la nivel NATO, intr-un context international complicat, in continua schimbare, asigurand consolidarea capacitatilor de securitate nationala si de aparare colectiva la nivel NATO . „

,,Gazduirea si punerea in functiune a Facilitatii Deveselu este unul dintre cele mai semnificative repere in securitatea Romaniei si, de asemenea, la nivel NATO in ultimii ani, un proiect in care am avut onoarea de a fi implicat personal de la inceput, prin negocieri in numele Romaniei Acordul dintre Statele Unite ale Americii si Romania privind desfasurarea sistemului de aparare a rachetelor balistice din Statele Unite in Romania, care implineste 10 ani in septembrie ” , a spus Aurescu.

Romania si Statele Unite au semnat Acordul dintre Statele Unite ale Americii si Romania privind desfasurarea sistemului american de aparare a rachetelor balistice in Romania la 13 septembrie 2011. Acordul a intrat in vigoare la 23 decembrie 2011.

Facilitatea de aparare antiracheta a devenit operationala pe 18 decembrie 2015, iar ceremonia de inaugurare, o declaratie a capacitatii operationale depline a facilitatii Aegis Ashore din baza Deveselu, parte a NATO BMD, a avut loc pe 12 mai 2016.

Co-liderul Partidului Maori din Noua Zeelanda a fost eliminat din parlament pentru a doua oara in acest an, dupa ce a desfasurat un dans ceremonial in timpul unei dezbateri despre drepturile indigenilor.

Rawiri Waititi a intervenit in timp ce prim-ministrul Jacinda Ardern lua intrebari de la parlamentari miercuri, acuzand partidul de opozitie al tarii de ,,propaganda si retorica rasista”.

Dupa un schimb tensionat cu Speakerul, care a dus la oprirea microfonului sau, Waititi a inceput traditionala haka maorica si i s-a cerut sa plece.

Haka, un dans ceremonial de razboi desfasurat inainte de evenimente, inclusiv meciurile de rugby din Noua Zeelanda, este destinat ca o provocare pentru adversari si un strigat de raliu inainte de a porni in lupta.

Intreruperea a avut loc in timp ce Judith Collins, liderul opozitiei de dreapta a Partidului National Noua Zeelanda, punea intrebari lui Ardern cu privire la suveranitatea indigena.

Partidul Collins a criticat Ardern in legatura cu aceasta problema si s-a opus recent anuntate Autoritatii Maori pentru Sanatate – pe care guvernul Ardern a creat-o pentru a remedia inegalitatile din serviciul de sanatate al natiunii.

Este a doua oara in cateva luni in care Waititi este expulzat din parlament. In februarie, i s-a ordonat sa plece dupa ce a refuzat sa poarte o cravata . Politicianul a sustinut ca cerinta a suprimat cultura indigena, iar parlamentul a renuntat ulterior la regula.

„In ultimele doua saptamani, a existat propaganda rasista si retorica fata de tangata whenua”, a spus Waititi in timpul primului sau ordin de ordine miercuri, folosind un termen maoric care se refera la populatia indigena a Noii Zeelande. ,,Asta nu numai ca este jignitor, ci si diminueaza maniera acestei case”.

Presedintele a raspuns ca nu s-a spus nimic din ordinea zilei in timpul dezbaterii saptamanale despre timpul intrebarilor, in care Collins il chestiona pe Ardern. „Ii rog deputatului sa se asigure ca, daca are un punct de ordine, acesta este unul proaspat si diferit”, a adaugat mai tarziu presedintele, Waititi refuzand sa-si ia locul.

,,Punct de ordine proaspat si diferit, dle Speaker”, a raspuns co-liderul Partidului Maori.

,,Cand vine vorba de punctele de vedere ale drepturilor indigene si ale popoarelor indigene, aceste puncte de vedere trebuie sa provina de la indigeni … nu pot fi determinate de oameni care nu sunt indigeni”, a spus el, criticand o ,,baraj constant de insulte” fata de populatiei.

In timpul acelui schimb, microfonul lui Waititi a fost oprit. „Microfonul membrului este oprit, asa ca isi va relua locul”, a spus presedintele. Ca raspuns, politicianul a inceput haka inainte de a fi repede ordonat sa plece.

Maori, care reprezinta aproximativ 15% din populatia Noii Zeelande, au fost deposedati de o mare parte din pamantul lor in timpul colonizarii tarii de catre Marea Britanie. Mii de maori au protestat pentru drepturile civile si sociale in ultimii ani si au criticat guvernele pentru ca nu au abordat inegalitatile sociale si economice.

In februarie, guvernul Ardern a anuntat planuri pentru o programa nationala de istorie maorica. Ardern a numit, de asemenea, prima femeie autohtona a tarii, Nanaia Mahuta, in noiembrie anul trecut.

Guvernatorul din Arizona, Doug Ducey, a semnat marti un proiect de lege controversat care ar putea scoate zeci de mii de alegatori din lista de votare a statului timpuriu, la scurt timp dupa ce Senatul de stat controlat de GOP a adoptat legislatia.

SB 1485 ar revizui lista permanenta permanenta de votare a statului, care permite unui alegator sa primeasca automat un vot prin posta pentru fiecare alegere. Ar elimina alegatorii care nu au participat la ultimele patru alegeri, inclusiv primare partizane, si nu raspund la notificarile finale trimise prin posta.

„Arizona este un lider national in ceea ce priveste integritatea alegerilor si accesul la urne, iar astazi am semnat # SB1485 pentru a continua mostenirea respectiva”, a scris Ducey pe Twitter.

Mai devreme, marti, senatorii au adoptat proiectul de lege cu privire la un vot de 16-14 linii de partid. Casa Arizona a aprobat legislatia luna trecuta.

Conform proiectului de lege, alegatorii nu ar fi eligibili pentru a fi eliminati de pe lista pana in ianuarie 2025, dupa ciclurile 2022 si 2024.

„Acest proiect de lege elimina persoanele care nu voteaza”, a declarat senatorul statului GOP Vince Leach in apararea proiectului de lege. ,,Acesti oameni au multe alte mijloace de vot”.

Criticii spun ca proiectul de lege se ridica la suprimarea alegatorilor, ceea ce il face mai dificil pentru alegatorii ocazionali, alegatorii de culoare, independenti si alegatorii indigeni din mediul rural. Oponentii spun ca pana la 150.000 de alegatori din Arizona ar putea fi afectati.

Votul prin posta a fost practicat pe scara larga in Arizona cu mult inainte de aparitia pandemiei de coronavirus.

Proiectul de lege sa confruntat cu o calatorie cu whiplash prin legislativul din Arizona. Senatul din Arizona a aprobat anterior masura inainte ca Casa de stat sa o modifice si sa adopte versiunea sa in aprilie. Proiectul de lege modificat era de asteptat sa primeasca ultima trecere in Senatul de stat condus de GOP luna trecuta.

Dar masura s-a blocat in urma unui inainte si inapoi intens asupra unui audit electoral foarte controversat intre sponsorul proiectului de lege si un alt parlamentar GOP. Dupa ce s-a intors la Senat din cauza cauzarii asupra modificarilor legislatiei, senatorul statului GOP, Kelly Townsend, a declarat ca voteaza impotriva legislatiei si a oricaror alte proiecte de lege electorale in asteptarea unui audit sustinut de republican pentru unele dintre buletinele de vot ale statului din Alegerile prezidentiale din 2020.

Asa-numitul audit comandat de Senat a inceput in aprilie si s-a extins pana in mai, in ciuda rezultatelor alegerilor care au fost deja supuse unor analize multiple care nu au gasit dovezi ale unei fraude pe scara larga si, in cele din urma, au fost certificate de oficialii electorali de stat. Auditul – care perpetueaza falsitatea ca alegerile au fost furate de la fostul presedinte Donald Trump – a fost condamnat atat de Consiliul de supraveghere al judetului Maricopa, care este republican majoritar, cat si de secretarul de stat din Arizona, care este democrat. Departamentul de Justitie al SUA a emis saptamana trecuta un avertisment cu privire la audit, spunand ca efortul ar putea incalca legile federale privind votul si drepturile civile.

Desi revizuirea este inca in curs, Townsend a votat in favoarea proiectului de lege marti.

„Am fost linistit pentru ca acum ne uitam la alte probleme”, le-a spus Townsend colegilor sai.

Republicanii din statele cheie si-au intensificat efortul de a retrage accesul la scrutin in aceasta saptamana – Casa Texas condusa de GOP a trecut noi limite de vot vineri, la o zi dupa ce guvernatorul republican din Florida, Ron DeSantis, a semnat legea o serie de noi restrictii in statul sau.

Republicanii din Casa Texas au depus obiectii din trecut de la giganti corporativi, cum ar fi American Airlines si Microsoft, si proteste acerbe din partea parlamentarilor democrati si a avocatilor drepturilor de vot.

Votul a avut loc dupa o dezbatere de multe ori aprinsa pe podeaua Casei din Texas, cu parlamentarii democrati care l-au presat pe autorul proiectului de lege, reprezentantul GOP Briscoe Cain, pentru a cita exemple de fraude electorale pe care proiectul de lege a incercat sa le previna.

,,Nu trebuie sa asteptam sa se intample lucruri rele” pentru a lua masuri, a raspuns Cain la un moment dat.

Votul apropie Texasul de a se alatura unei serii de alte state care concureaza pentru a schimba regulile de baza pentru viitoarele alegeri, in urma afirmatiilor repetate si nefondate ale fostului presedinte Donald Trump ca frauda electorala a contribuit la pierderea sa in noiembrie anul trecut. In toata tara, republicanii si-au depus eforturile necesare pentru a restabili increderea alegatorilor in integritatea alegerilor. Insa criticii spun ca actiunea la nivel national isi propune sa pastreze puterea GOP in campurile de lupta cheie, ingreunand votul persoanelor de culoare si ale alegatorilor mai tineri.

Nu exista dovezi ale unei fraude pe scara larga la alegerile din 2020.

„Majoritatea acestor modificari sunt inutile pentru a face votul mai eficient sau pentru a preveni frauda,   lucru destul de rar in alegerile noastre”, a declarat Richard Hasen, expert in drepturi electorale la Universitatea din California la Irvine. ,,Aceste masuri sunt politice si sunt adoptate in mod partizan, din motive partizane”.

Masura din Texas, care se intoarce acum la Senatul de stat, ar imputernici supraveghetorii partizani ai scrutinului, ar spori penalitatile pentru infractiunile de vot si judetele din baruri sa trimita cereri nesolicitate de vot prin posta. Acesta a inclus amendamente democratice, inclusiv unul care ar permite oficialilor electorali sa cheme politia pentru a inlatura observatorii partizanilor perturbatori.

„Sub acoperirea intunericului, Casa Texas tocmai a adoptat una dintre cele mai proaste legi anti-vot din judet”, a declarat Sarah Labowitz, directorul de politici si advocacy al ACLU din Texas, dupa ce parlamentarii au votat sa avanseze proiectul de lege dimineata devreme ore vineri. ,,SB7 va viza voturile de culoare, alegatorii cu dizabilitati si functionarii publici care organizeaza alegerile noastre”.

O masura separata aprobata anterior de Senatul Texasului este mai extinsa. Aceasta ar permite observatorilor de sondaje sa inregistreze video persoanelor care primesc asistenta pentru a vota si ar interzice votul prin autoturism si alte masuri utilizate in zonele urbane in 2020, care au facut mai usor votul in pandemie.

In Florida, DeSantis a declarat ca noua lege va ,,creste transparenta si va consolida securitatea alegerilor noastre”. Criticii sai, precum presedintele si CEO-ul NAACP, Derrick Johnson, l-au numit ,,un memento infiorator” al ,,fragilitatii” democratiei.

Legea aduce modificari radicale regulilor electorale din Florida, cum ar fi impunerea unor noi cerinte de identificare pentru a solicita buletinele de vot prin posta sau pentru a schimba adresa. De asemenea, limiteaza locatia si orele urnelor de votare si impune lucratorilor electorali sa monitorizeze casetele. Supraveghetorii electorali se confrunta cu o amenda de 25.000 de dolari pentru esecul in acest sens.

Texas si Florida – ambele state populate si diverse – sunt doar ultimele state conduse de republicani care au avansat cu restrictii de vot.

Georgia si Iowa au trecut deja de restrictii electorale de anvergura. Montana a intarit cerintele privind identificarea alegatorilor si a incheiat inregistrarea alegatorilor in aceeasi zi. Proiectele de legi pentru inasprirea regulilor de vot avanseaza si in statul campului de lupta Michigan.

Si saptamana aceasta, majoritatea republicana din legislativul din Kansas a anulat vetoele guvernatorului democratic Laura Kelly asupra proiectelor de lege controversate privind alegerile. Drept urmare, este acum o infractiune pentru cineva din Kansas sa colecteze si sa returneze mai mult de 10 buletine de vot – ceea ce oponentii spun ca vor impiedica eforturile bisericilor si ale altor organizatii de a ajuta votul persoanelor in varsta si cu dizabilitati.

Intre timp, legislatia introdusa joi de republicani in Casa Ohio ar revizui in mod semnificativ legile electorale acolo. Printre altele, pachetul GOP, co-autor al reprezentantului statului republican Bill Seitz, ar intari cerintele privind identificarea alegatorilor, ar elimina o zi de vot anticipat si ar limita locatiile casetelor pentru birourile electorale locale.

Intrebat despre miscarile din Texas si Florida, secretarul de presa de la Casa Alba, Jen Psaki, a declarat vineri: „Opinia presedintelui – faptul este ca aceste legi ingreuneaza votul. Nu este un lucru bun”.

Ea a spus ca Biden va lasa la latitudinea Departamentului Justitiei si a procurorului general Merrick Garland sa ia orice decizie cu privire la daca va interveni in statele care pun in aplicare masuri restrictive de vot.

,,Auditul” din Arizona

In Arizona – un stat pe care Biden l-a castigat in noiembrie anul trecut – se desfasoara un controversat audit electoral solicitat de senatorii republicani de stat pentru buletinele de vot din 2020 distribuite in judetul Maricopa. Doua audituri anterioare efectuate de oficialii electorali judeteni nu au gasit dovezi ale unei fraude electorale pe scara larga. Rezultatele statului sunt mult timp certificate.

Saptamana aceasta, seful diviziei pentru drepturile civile a Departamentului Justitiei din SUA i-a scris presedintelui Senatului din Arizona, sugerand ca relatarea de catre un antreprenor privat a aproximativ 2,1 milioane de buletine de vot ar putea incalca legea federala care impune oficialilor statali si locali sa mentina buletinele de vot si materiale electorale timp de 22 de luni.

Oficialul Departamentului Justitiei, Pamela Karlan, a avertizat, de asemenea, ca planul contractantului de numaratoare, Cyber   Ninjas din Florida, de a bate la usile alegatorilor pentru a confirma adresele lor ar putea incalca legile federale care interzic intimidarea alegatorilor.

Republicanii Senatului din Arizona nu dau semne de retragere. Intr-o scrisoare publicata vineri, presedintele Senatului din Arizona, Karen Fann, a declarat ca ingrijorarile Departamentului Justitiei au fost ,,deplasate” si ca un plan de vizita a alegatorilor a fost suspendat.

Un alt parlamentar de stat, senatorul republican Wendy Rogers, a postat pe Twitter : ,,Departamentul,, Justitie „- trebuie sa ramaneti pe banda dvs. Nu atingeti buletinele sau masinile din Arizona decat daca doriti sa petreceti timpul intr-o inchisoare din Arizona”.

Trump a inveselit efortul relatarii.

Joi, Rep. Elise Stefanik, republicana din New York si aliata vocala a lui Trump, a declarat ca a sustinut ,,pe deplin” auditul efectuat privat in Arizona. Stefanik este principalul concurent care il inlocuieste pe rep. Liz Cheney in conducerea republicana a Casei SUA in urma respingerii publice a lui Cheney a minciunilor electorale ale lui Trump.

„Cand vorbiti cu orice alegator din aceasta tara, cu siguranta la orice eveniment republican, acestia se concentreaza pe securitatea alegerilor si integritatea alegerilor”, a spus Stefanik in timpul unei aparitii la emisiunea lui Steve Bannon saptamana aceasta.

„Este important sa ne ridicam pentru aceste probleme constitutionale si acestea sunt intrebari la care va trebui sa raspundem inainte de a ne indrepta spre jumatatea perioadei 2022, astfel incat poporul american sa aiba incredere in sistemul nostru electoral”, a adaugat ea.

„Romanii au dreptul sa stie adevarul. Familiile care si-au ingropat apropiatii, bolnavii cronici lipsiti de tratamente sau interventii medicale de specialitate, toti cei care au suferit ca urmare a deciziilor luate de autoritati trebuie sa stie adevarul! Tot adevarul!

„Transparentii” care au votat ieri – in mod rusinos! – impotriva infiintarii Comisiei de ancheta privind pandemia au datoria morala sa ofere raspunsuri, iar vinovatii trebuie sa plateasca!”, a scris pe Facebook liderul PSD, Marcel Ciolacu.

Camera Deputatilor si Senatul au respins marti, in plenul reunit, cererea PSD pentru infiintarea unei comisii de ancheta privind datele din perioada pandemiei. Mai multi parlamentari PSD s-au strans in fata biroului presedintelui Camerei Deputatilor, Ludovic Orban, cu pancarte pe care erau scrise mesaje precum „Nu ascundeti mortii”, „Spuneti adevarul” si au cerut coalitiei de guvernare sa voteze pentru infiintarea comisiei de ancheta.

Fostul ministru al Sanatatii Vlad Voiculescu a declarat public, dupa demiterea sa de la conducerea ministerului, ca decesele de COVID-19 sunt subraportate. Vlad Voiculescu a vorbit despre o diferenta de 500 de decese neraportate numai la Spitalul Colentina din Bucuresti, adaugand ca „situatia este valabila pentru majoritatea covarsitoare a spitalelor”.

Ministrul Sanatatii, Ioana Mihaila, este asteptata sa prezinte rezultatele unui raport al comisiei de ancheta in acest caz. Ea a sustinut, duminica, la Prima TV, ca exista diferente intre numarul de decese cauzate de COVID-19 raportate in Corona Forms si alte baze de date de raportare, iar in aceasta situatie s-a ajuns printr-o suma de erori umane.

Ioana Mihaila a fost intrebata duminica, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, daca atunci cand cineva spune ca in Romania au murit 28.000 de oameni din cauza Covid-19, aceasta cifra este corecta, relateaza News.ro.

,,Conform datelor preliminare pe care comisia ni le-a pus la dispozitie, cifrele sunt mai mari. (…) Nu avem inca un raport final al comisiei, cu mentiunea ca s-ar putea ca o cifra exacta sa nu o avem in perioada imediat urmatoare. Da, exista diferente intre numarul de decese raportate in Corona Forms, baza de date care da cifra oficiala, si alte baze de date de raportare”, a afirmat ministrul Sanatatii.

Ministrul a fost intrebat daca exclude posibilitatea sa fie rea vointa sau intentie din partea unor medici sau manageri de spital in raportarea acestor cifre false si daca a existat o ingerinta politica in aceste raportari.

,,Nu le-as spune cifre false, le-as spune diferente de raportare. Pentru a ajunge la astfel de cifre, rezultatele inadecvate au venit din toate judetele tarii, de la mai multe unitati sanitare, asa ca exclud posibilitatea existentei unei intelegeri intre tot acest personal medical sau auxiliar care a raportat. (…) Ca sa pot spune cu certitudine ca a fost sau nu a fost o ingerinta politica, cred ca trebuie sa ne uitam mai atent la cifre si ca aceasta analiza va dura mai mult, ce vreau sa cred este ca nu a fost o ingerinta politica”, a mai afirmat Ioana Mihaila.