Osteoporoza este o boala a scheletului in care exista o scadere a densitatii masei osoase. Astfel, oasele devin mai poroase, numarul si dimensiunea cavitatilor sau celulelor care exista in interiorul lor creste, sunt mai fragile, rezista mai putin la lovituri si se sparg mai usor.
Cauze
Numeroase modificari metabolice au loc in os de-a lungul vietii , alternand faze de distrugere si formare osoasa. Aceste faze sunt reglate de diferiti hormoni, activitate fizica, dieta, obiceiuri toxice si vitamina D, printre alti factori.
In conditii normale, o persoana atinge o cantitate maxima de masa osoasa („masa osoasa de varf”) la varsta de 30-35 de ani. Din acel moment, are loc o pierdere naturala a masei osoase .
Femeile au osteoporoza mai frecvent din mai multe motive: masa lor osoasa maxima este de obicei mai mica decat cea a barbatilor, iar pierderea osoasa se accelereaza odata cu menopauza ( osteoporoza postmenopauza).
Exista multe alte cauze ale osteoporozei: alcoolismul, medicamentele (glucocorticoizi, tratament hormonal folosit pentru a trata cancerul de san si de prostata…), reumatisma inflamatorie , endocrine, boli hepatice, insuficienta renala, printre altele.
Simptome
Osteoporoza este numita epidemie tacuta, deoarece nu prezinta simptome pana cand pierderea osoasa este suficient de severa pentru aparitia fracturilor. Cele mai frecvente fracturi sunt fracturile vertebrale, de sold si incheietura mainii (fractura Colles sau capatul distal al radiusului). Fractura de sold are o importanta deosebita intrucat este considerata un eveniment grav deoarece necesita interventie chirurgicala, internare in spital si reprezinta o pierdere a calitatii vietii pentru pacient, chiar si pentru o perioada scurta de timp.
Prevalenta
Aceasta boala afecteaza in principal femeile dupa menopauza, desi poate aparea si inainte sau poate afecta barbatii, adolescentii si chiar copiii. Mai exact, in Spania, aproximativ 2 milioane de femei sufera de osteoporoza , cu o prevalenta in populatia aflata in postmenopauza de 25% (1 din 4). Se estimeaza ca aceasta boala este cauza a aproximativ 25.000 de fracturi de sold in fiecare an. Aproximativ 1 din 3 femei si 1 din 5 barbati cu varsta peste 50 de ani vor suferi o fractura osteoporotica in timpul vietii.
Diagnostic
Desi este o boala tacuta, reumatologii au in prezent o gama larga de instrumente pentru diagnosticarea precoce si astfel adapteaza tratamentul, fie pentru a preveni pierderea osoasa, fie pentru a combate osteoporoza.
Exista obiceiuri de stil de viata care pot ajuta la imbunatatirea calitatii oaselor, cum ar fi: aportul adecvat de calciu, exercitiile fizice si nu fumatul. Cantitatea specifica de calciu variaza in functie de varsta, dar multi adulti vor avea nevoie de 1.000 pana la 1.500 mg pe zi. Acest aport se poate face cu alimente naturale bogate in calciu (in special lapte si derivatele acestuia) sau ca suplimente sub forma de medicamente (saruri de calciu). In acest din urma caz, trebuie sa existe un control de catre medicul dumneavoastra asupra cantitatii si programului de administrare.
De asemenea, vitamina D este o substanta fundamentala pentru oase . Nevoile sale zilnice sunt realizate fundamental prin formarea sa in piele atunci cand primeste efectul iradierii solare.
Tratament
Scopul tratamentului osteoporozei este reducerea numarului de fracturi de fragilitate.
Ca masura generala, se recomanda mentinerea unor obiceiuri de viata sanatoase, precum o dieta echilibrata, bogata in calciu , renuntarea la tutun si consumul excesiv de alcool, precum si exercitarea zilnica cu control pentru a evita caderile. In plus, unii oameni pot avea nevoie de suplimente de calciu si vitamina D.
Tratamentul antiresorbtiv este unul care previne pierderea masei osoase. Acest grup include medicamente precum bifosfonati (alendronat, risedronat, zoledronat…), denosumab, modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni (raloxifen, bazedoxifen) si estrogeni. Tratamentul osteoformant , asa cum indica numele sau, stimuleaza formarea de os nou, iar acest grup include teriparatid. In cele din urma, medicamentul care are un mecanism de actiune mixt (antiresorbtiv si osteoformant) este romosozumab.
Medicul reumatolog va evalua insa caracteristicile pacientului, istoricul patologic si factorii de risc pentru osteoporoza si va decide in fiecare situatie care este cel mai potrivit medicament in fiecare caz.
