80 de citate pline de intelepciune ale faimosului ganditor Socrate

Socrate si-a dezvaluit gandurile prin fraze precum „mai bine sa suferi o nedreptate decat sa o comiti” sau „adevarul nu poate fi niciodata respins”. Sa patrundem in cele mai importante reflectii ale lui. Socrate, ca o figura centrala in filosofia antica, a impartasit un set valoros de idei si fraze, desi nu a scris el insusi nimic. In loc de lucrari directe care ar putea sa dea marturie asupra gandurilor sale, mostenirea sa dainuie datorita lucrarilor discipolilor sai, precum Platon si Xenofon. Si din povestile contemporanilor care si-au impartasit timpul.

Reflectiile sale asupra vietii, moralitatii, societatii si cunoasterii au transcendet epocile, lasandu-ne declaratii care rezoneaza si astazi cu o profunda relevanta. Aici le vom trece in revista pe cele mai recunoscute!

Citate Socrate: inspiratie si intelepciune

Cele mai notabile fraze ale lui Socrate sunt perle de intelepciune care lumineaza generatiile si ii inspira pe cei care cauta o cale de introspectie si intelegere in labirintul complicat al existentei umane. In continuare, sa trecem in revista 81 de citate ale acestui faimos ganditor.



1. „Imi place sa vad atat de multe lucruri incat nu am nevoie sa fiu fericit”
2. „Stiu doar ca nu stiu nimic”
3. „Cei care se dedica cu adevarat filozofiei nu practica nimic altceva decat moartea si moartea”
4. „Daca vrem sa cunoastem vreodata ceva cu puritate, trebuie sa scapam de treburile trupului si sa contemplam numai cu sufletul lucrurile in sine”.
5. „Moderatia nu inseamna a te lasa entuziasmat de dorinte, ci mai degraba a fi indiferent si masurat fata de acestea”
6. „Pamantul si copacii nu ma invata nimic, decat oamenii din cetate”
7. „Ce am invatat prin obisnuinta, cele mai frumoase lucruri datorita carora stim sa traim, am invatat totul prin cuvant”
8. „Sa te temi de moarte nu este altceva decat sa te consideri intelept daca nu esti”
9. „Nu este oare cea mai rusinoasa ignoranta sa prezum ca stii ceea ce nu stii?”
10. „Nu ma voi teme si nu ma voi feri niciodata de lucrurile care pot fi bune pentru lucruri care sunt cu siguranta rele”
11. „Bogatia nu da virtute, dar virtutea este cea care da oamenilor bogatii si alte bunuri.”
12. „Chiar daca ma achita sau ma condamna, nu voi actiona niciodata altfel, chiar daca voi avea de suferit o mie de morti”.
13. „Daca cineva pretinde ca a invatat de la mine sau a auzit de la mine in privat altceva decat ceea ce spun public tuturor, fiti siguri ca aceasta persoana nu spune adevarul”.
14. „O viata fara examen nu este o viata”
15. «Nu este greu sa eviti moartea; „Lucrul dificil este sa eviti infamia, care merge mai repede”.
16. „Este suficient sa-ti dai seama ca un barbat nu era un iubitor de intelepciune sa-l vezi iritat cand este pe cale sa moara”
17. „Cine mananca cu pofta mai mare are mai putina nevoie de delicatese”
18. „Cei care vor mai putine lucruri sunt mai aproape de zei”
19. „Exista un singur bine, cunoasterea, si un singur rau, ignoranta”
20. „Indrazniti-va, caci daca oaspetii nostri sunt oameni priceputi, ne vor suporta; iar daca nu sunt, nu avem de ce sa ne facem griji”.
21. „Veti sti ca divinul este atat de mare si de asa natura incat vede si aude totul in acelasi timp, este prezent peste tot si are grija de toate”
22. „Cuvintele false nu sunt numai rele in sine, ci molipsesc sufletul cu rau”
23. „Cel care a trait ca un adevarat filozof are motive sa fie bine dispus cand este pe cale sa moara si ca dupa moarte poate spera sa primeasca cel mai mare bine in lumea urmatoare”.
24. „Nu exista rau mai mare care sa poata fi suferit decat sa urasti discursul rezonabil”
25. «Bijuteriile sufletului sunt cumpatarea, si dreptatea, si curajul, si nobletea si adevarul; Cu aceste tinute, ea este pregatita sa-si intreprinda calatoria in lumea de dedesubt, cand ii va veni timpul.
26. «Cei carora le pasa de sufletul lor si nu se marginesc sa traiasca dupa modurile trupului, isi iau ramas-bun de la toate acestea; „Nu vor umbla pe cararile orbilor”.
27. «Sufletul este in insasi asemanarea divinului, si nemuritor, si inteligibil, si uniform, si indisolubil si imuabil; iar trupul este in asemanarea omului, muritor si neinteligibil, multiform, dizolvat si mutabil.
28. „Daca sufletul a existat inainte de a se naste, iar prin venirea la viata si prin nastere nu poate fi nascut decat din moarte si nu poate sa moara, nu trebuie sa mai existe si dupa moarte, pentru ca trebuie sa se nasca din nou?”
29. „Am incredere in credinta ca exista cu adevarat un astfel de lucru ca a trai din nou si ca cei vii se ridica din morti si ca sufletele mortilor exista si ca sufletele bune au o parte mai buna decat cele rele”.
30. „Calmul, controlul si dispretul patimilor, pe care multi le numesc chiar cumpatare, nu este o calitate care apartine numai celor care dispretuiesc trupul si traiesc in filozofie?
31. «Cel care este un adevarat iubitor de intelepciune si este convins in acelasi fel ca numai in lumea de jos se poate bucura de ea cu demnitate, va continua sa planga moartea? Nu vei pleca cu bucurie? Cu siguranta o va face.”
32. «Razboaiele sunt cauzate de iubirea de bani, iar banii trebuie dobanditi pentru binele si in slujba trupului; si drept consecinta a tuturor acestor lucruri se pierde timpul care ar trebui sa fie dedicat filosofiei.
33. «Corpul este o sursa inepuizabila de probleme pentru noi din cauza simplei nevoi de hrana; si este, de asemenea, predispus la boli care ajung la noi si ne impiedica sa cautam adevarul”.
34. «Adevaratul discipol al filosofiei este susceptibil de a fi inteles gresit de alti oameni; „Ei nu percep ca el urmareste intotdeauna moartea si moartea”.
35. „Sunt foarte dispus sa fiu intristat de moarte, daca nu as fi convins ca merg cu alti zei care sunt intelepti si buni si cu oameni decedati care sunt mai buni decat cei pe care ii las in urma”.
36. „Daca unul dintre bunurile tale, un bou sau un magar, de exemplu, isi ia libertatea de a se abate de pe carare, cand nu ai facut cunoscut ca vrei sa moara, nu te-ai supara pe ea si nu-l pedepsi daca ai putea? Atunci poate exista un motiv sa spunem ca un om ar trebui sa astepte si sa nu-si ia viata pana cand Dumnezeu il cheama”.
37. «Niciun rau nu i se poate intampla unui om bun, nici in viata, nici dupa moarte. De aceea nu sunt maniat pe acuzatorii mei, nici pe cei condamnati; „Nu mi-au facut niciun rau, desi niciunul dintre ei nu a vrut sa-mi faca vreun bine”.
38. „Vom vedea ca exista motive mari sa ne asteptam ca moartea este un bine, pentru unul din doua lucruri: fie moartea este o stare de neant si inconstienta absoluta, fie, dupa cum spun oamenii, are loc o schimbare si o migrare a suflet din aceasta lume in alta»
39. „As prefera sa mor dupa ce mi-am spus in felul meu decat sa vorbesc in felul tau si sa traiesc”
40. «Dificultatea, prieteni, nu consta in a evita moartea, ci in a evita nedreptatea; pentru ca aceasta este mai adanc decat moartea”
41. „Cel mai mare bine al unui om este sa vorbeasca zilnic despre virtute si despre tot ceea ce ma auzi ma examinez pe mine si pe altii”
42. «Omul care este bun la orice nu trebuie sa calculeze posibilitatea de a trai sau de a muri; Trebuie doar sa se gandeasca daca, facand ceva, face bine sau gresit, se comporta ca un om bun sau rau.
43. „Daca exista ceva frumos, pe langa ceea ce este frumos in sine, este frumos pentru ca participa la frumos”
44. „Pentru omul bun, nu exista rau, nici in timpul vietii, nici odata ce a murit”
45. „Nu crezi ca este o rusine pentru om ca ce se intampla cu cele mai irationale dintre animale?”
46. ​​„Fiind un atenian, din cel mai mare si mai prestigios oras in intelepciune si putere, nu ti-e rusine sa-ti faci griji cum vei avea cele mai mari bogatii si cea mai mare faima si cele mai mari onoruri si, pe de alta parte, , nu va faceti griji sau va pasa de inteligenta, adevar si de modul in care sufletul vostru va fi cel mai bun care poate fi?
47. „Cuvintele false nu sunt rele in sine, dar molipsesc sufletul cu rau”
48. „Educatia este aprinderea unei flacari, nu umplerea unui recipient”
49. „Omul care se gandeste numai la viata nu traieste”
50. „Omul neingradit nu poate inspira afectiune nici unui alt om, nici unui zeu, este nesociabil si inchide usa prieteniei”
51. „Cel mai inalt grad de cunoastere este sa contemplati de ce”
52. „Dorinta si iubirea au ca obiect lucruri sau calitati pe care omul nu le poseda in prezent, ci mai degraba cele care ii lipsesc”
53. „Patru caracteristici ii corespund judecatorului: ascultarea cu curtenta, raspunsul cu intelepciune, cantarirea prudenta si hotararea impartiala”
54. „A incepe bine nu este putin, dar nici nu este mult”
55. „Fiecare dintre noi va fi corect doar in masura in care isi face partea”
56. «Cel neprihanit este ca cel bun si cel prevazator; iar cei nedrepti fata de cei nestiutori si rai
57. „Veti obtine o reputatie buna straduindu-va sa fiti ceea ce doriti sa arati.”
58. «Numai zeul este intelept; iar in acest oracol inseamna ca intelepciunea oamenilor este putina sau nimic.
59. «Sunt ascultator de zeu si cercetez pe oricine, fie cetatean, fie strain, care pare a fi intelept; iar daca nu este intelept, atunci, pentru a justifica oracolul, ii arat ca nu este intelept.”
60. «Am observat ca si mestesugarii buni au cazut in aceeasi eroare ca si poetii; Pentru ca erau buni lucratori, credeau ca cunosc tot felul de lucruri inalte, iar acest defect al lor le-a umbrit intelepciunea.
61. «Poetii nu isi scriu poeziile din intelepciune, ci dintr-un fel de natura sau de inspiratie, precum se gaseste la vazatori si profeti; Caci si acestia spun multe lucruri frumoase, dar nu stiu nimic din ceea ce spun.
62. „Cine are o parere adevarata fara sa o inteleaga este ca un orb pe calea cea buna”
63. „Cei fara experienta in intelepciune si virtute, mereu ocupati cu banchete si altele asemenea, sunt doborati si acolo, in consecinta, ratacesc toata viata, fara sa ridice niciodata in sus la adevarul care este deasupra lor.” ei, nici nu se ridica spre ei. nici nu savurati placeri pure si de durata.
64. „Eu insumi nu stiu nimic, decat putin, cat sa scot un argument de la un alt om intelept si sa-l primesc cu dreptate”.
65. „Uimirea este sentimentul unui filozof, iar filosofia incepe din uimire”
66. «In fiecare dintre noi exista doua principii calauzitoare si calauzitoare, a caror calauzire o urmam oriunde ne conduc; cea este o dorinta innascuta de placere; celalalt, o judecata dobandita care aspira la excelenta”
67. „Ar fi mai bine pentru mine daca multimi de oameni ar fi in dezacord cu mine decat pentru mine, fiind unul, sa fiu in dezarmonie cu mine insumi.”
68. „Mi-as dori doar ca intelepciunea sa fie genul de lucru care curge… de la recipientul care este plin la cel care este gol.”
69. „Este mai bine sa suferi o nedreptate decat sa o comiti”
70. «Nici unul dintre cei doi, se poate spune, nu stie nimic frumos si bun. Dar acesta crede ca stie si nu stie, dar eu, care stiu la fel de putin, nu cred. Prin urmare, par sa fiu putin mai intelept decat el, deoarece nu cred ca stiu ce nu stiu.”
71. „Cand un om este indraznet fara simt, primeste un rau, cand este indraznet cu simt, beneficiaza”
72. „Sufletul omului este nemuritor si uneori isi termina viata pamanteasca – care se numeste moarte – si alteori renaste din nou, dar nu piere niciodata: de aceea, viata trebuie traita in cel mai sfant mod cu putinta”
73. „Toti oamenii sunt buni in acelasi fel: de fapt, ei devin buni intrand in posesia acelorasi lucruri”
74. „Din cei puternici vin cei mai rai oameni”
75. „Moartea, dupa cum mi se pare, nu este altceva decat despartirea a doua lucruri, sufletul si trupul, unul de celalalt”
76. „Este la fel de potrivit ca cei rai sa fie pedepsiti, precum doctorul sa vindece pe bolnavi: caci orice pedeapsa este un fel de leac”.
77. „Cred ca ar fi mai bine ca lira mea sa dezacordeze si sa dezacordeze, iar corul pe care il directionez sa dezacordeze si sa dezacordeze, iar majoritatea oamenilor sa nu fie de acord cu mine si sa contrazica eu, decat pentru mine, chiar daca sunt, sa nu fiu de acord cu mine.” si m-a contrazis
78. „Cei fericiti sunt nefericiti din cauza stapanirii dreptatii si a cumpatarii, iar cei nefericiti sunt nefericiti din cauza stapanirii raului”.
79. „Adevarul nu poate fi niciodata respins”
80. „Nu trebuie sa-i invidiem pe cei nevrednici sau pe cei nefericiti, ci mai degraba sa avem mila de ei”

Valabilitatea lui Socrate

Prin frazele si dialogurile sale, Socrate a lasat mostenire omenirii un set de invataturi atemporale care rezoneaza in filozofie si viata de zi cu zi. Aceste reflectii selectate acopera o gama larga de gandire socratica, de la idei despre adevar si dreptate la observatii despre autocunoastere si virtute.

Chiar daca au trecut mai bine de doua milenii de cand Socrate a pasit pe strazile Atenei, cuvintele sale continua ca un far al intelepciunii si calauzirii. Ele ne amintesc de importanta intrebarilor, a cautarii cunostintelor autentice si a trairii unei vieti autentice si etice.

NU RATA

PE ACELASI SUBIECT