Estonia a acuzat Rusia ca armonizeaza imigratia la granitele de est ale Europei, pe fondul cresterii numarului de solicitanti de azil care incearca sa intre pe teritoriul sau si Finlanda. Vorbind in timpul unei intalniri la Stockholm a ministrilor apararii nordici si baltici, Hanno Pevkur, ministrul apararii al Estoniei, a sustinut ca sutele de oameni care au ajuns la granitele celor doua tari in ultimele saptamani sunt o operatiune „pe deplin orchestrata de stat” a Moscovei.
Ministrul leton al apararii, Andris Spruds, a facut un pas mai departe, dand vina pe presedintele rus, Vladimir Putin, pe care l-a descris drept „papusarul”.
De la inceputul lunii noiembrie, aproximativ 800 de refugiati si migranti au intrat in Finlanda, potrivit politistilor de frontiera finlandez, ceea ce a determinat autoritatile sa inchida toate punctele de trecere a frontierei, cu exceptia unuia, si sa accepte sprijinul agentiei europene de graniceri Frontex. Estonia a acuzat Moscova ca a organizat miercuri „o operatiune hibrida de atac” la granita de est a Europei, dupa ce 75 de persoane au incercat sa intre in tara in decurs de cateva zile, o crestere semnificativa fata de numarul obisnuit.
La o conferinta de presa intr-o sala mare de la Palatul Karlberg din capitala Suediei, Pevkur a spus: „In ceea ce priveste fluxul de migranti, acesta este pe deplin orchestrat de stat. In Rusia exista o zona de frontiera in care nu poti intra fara permisiunea FSB. Deci, din intamplare, toate aceste sute de migranti au ajuns intr-un punct de trecere a frontierei din Finlanda cu biciclete in timpul iernii? Hai, serios.”
El a adaugat: „Ei vin din Yemen, vin din Siria, vin din Somalia si, la sfarsitul zilei, ajung undeva in nordul inalt, la punctul de trecere a granitei cu Finlanda… Acest lucru nu este foarte plauzibil. .”
Laudand reactia Finlandei, Pevkur a spus ca tarile ar trebui sa „actioneze pe masura ce situatia evolueaza”. El a sustinut: „Acestia nu sunt solicitanti de azil; aceasta este imigratie ilegala cu arme.”
Cu toate acestea, sustinatorii refugiatilor au avertizat ca inchiderea frontierelor va duce la obligati solicitantii de azil sa ia rute mai periculoase si mai mortale pentru a cauta adapost.
Spruds a spus ca „nu a existat nicio indoiala cu privire la cine se afla in spatele” sosirii solicitantilor de azil la granitele finlandeze si estoniene. „E clar ca exista un arhitect… papusar, este domnul Putin”, a spus el.
Pe langa faptul ca a coincis cu o crestere a tensiunilor la frontiera, intalnirea ministrilor apararii de miercuri a avut loc pe fondul nerabdarii tot mai mari din Suedia fata de asteptarea continua a acesteia de a deveni membru NATO.
Turcia ar fi informat miercuri NATO ca nu va fi pregatita sa ratifice aderarea Suediei la timp pentru reuniunea ministrilor de externe a Aliantei de saptamana viitoare. Comisia de afaceri externe a parlamentului turc a amanat saptamana trecuta un vot pe acest subiect, iar Ungaria, care este cealalta tara NATO ramasa sa ratifice oferta Suediei, a declarat ca nu este inca pregatita sa faca acest lucru.
„Din perspectiva noastra, respectam acel proces [al Turciei], dar in acelasi timp avem un sentiment de urgenta sa ne alaturam aliantei cat mai repede posibil”, a spus Pal Jonson, ministrul suedez al apararii.
„„Cat mai curand posibil” a fost si formularea care a fost folosita in acordul de la Vilnius, deoarece este important pentru cooperarea nordico-baltica ca Suedia sa devina un membru cu drepturi depline al aliantei.”
Suedia, a spus el, ar putea creste profunzimea si puterea NATO, adaugand: „Speram ca se va intampla foarte curand”.
Ministrul apararii din Norvegia, Bjorn Arild Gram, si-a adaugat sprijinul. „Aderarea Suediei la NATO este cu siguranta asteptata de mult”, a spus el. „Aleg sa fiu optimist si vad ca acest lucru se intampla intr-un viitor relativ apropiat. Cu siguranta ar trebui sa se intample cat mai curand posibil.”
Alte subiecte discutate la summit au inclus sprijinul militar continuu pentru Ucraina si apararea infrastructurii critice offshore.
Estonia a cerut o putere mai mare la bordul navelor in apele internationale, iar Norvegia a spus ca cooperarea cu sectorul privat este critica dupa presupusul sabotaj al conductelor Nord Stream si Balticconnector.
Gram a spus: „Numai in Marea Nordului exista 9.000 km de conducte de gaz, in plus exista cabluri de energie si cabluri de comunicatii si avem aceasta infrastructura pe tot fundul marii.
„Deci vedem ca aceasta este o vulnerabilitate atunci cand vine vorba de energie, desigur, iar aprovizionarea cu gaze catre Europa a fost redusa semnificativ.”
El a adaugat: „Companiile, industria in sine, sunt actori foarte importanti aici. Ei isi cunosc cel mai bine infrastructura si o mare parte din aceasta este detinuta sau administrata privat.”
