Poate Macron sa inoculeze Europa impotriva dezinformarii?

Cum sa te protejezi impotriva stirilor false si sa protejezi confidentialitatea in acelasi timp?

Dezinformarea s-a dovedit a fi o arma cu capacitatea de a destabiliza democratiile si chiar de a distorsiona si astfel provoca sau accelera o criza economica. Doua scenarii de care Europa trebuie sa se fereasca intr-un context de extremism politic in crestere si noua instabilitate financiara ciclica. Presedintele francez Emmanuele Macron este constient de toate acestea si a fost primul care a luat masuri in aceasta privinta.

Macron spera sa aiba un plan national impotriva dezinformarii in septembrie. Noul ciclu electoral european abia incepe, dar in numaratoarea sa inversa au mai ramas doar doi ani de mandat pentru a arata macar primele rezultate ale unei misiuni pe cat de monumentale, pe atat de exprese, care i-a fost aruncata la spate: fabricarea unui fel de „antivirus impotriva stirilor false”, un fel de vaccin care protejeaza societatea de continutul rau intentionat, dar respecta confidentialitatea acestora.

Cum sa o faca? Pe de o parte, cu un proiect de lege pentru combaterea manipularii informatiei, un pionier de acest gen, care a deschis o dezbatere fara precedent pana in prezent. Pe de alta parte, cu o sarcina diplomatica grea nu atat cu alte state, cat cu gigantii tehnologici. Doua linii de actiune care vin sa se completeze – si sa se inmoaie – una pe cealalta, intr-o misiune pe care Franta si-a asumat-o aproape singura, pe fondul criticilor si preocuparilor legitime, dar cu propuneri alternative putine si slabe.

„Este vorba de schimbarea echilibrului de putere intre aceste mari platforme si utilizatori: vrem sa fim un tert neutru”, explica Paula Fortezza, parlamentar pentru En Marche, intr-un interviu acordat Publico la Adunarea Nationala de la Paris. Deputatul, care conduce grupul de lucru pentru combaterea dezinformarii, pledeaza pentru un rol de mediator din partea statului francez, pentru a permite o intelegere intre cetateni si gigantii tehnologici.

Faza 1: Macron, politist rau

Obiectivul proiectului de lege, care ramane blocat de Senat, este sa acorde judecatorilor mai multa putere sa demonteze site-urile care contin informatii false, asa-numitele stiri false, in perioada electorala. Candidatii si partidele politice vor putea raporta portaluri cu continut fals pe care le detecteaza in cele trei luni anterioare alegerilor.

Legea permite, de asemenea, CSA, agentia nationala de radiodifuziune franceza, sa suspende canalele de televiziune „controlate sau sub influenta unui stat strain” daca „raspandesc in mod deliberat informatii false care ar putea afecta sinceritatea controlului”. Critica nu a intarziat sa apara: cenzura si limitarea dreptului la informare ar putea fi puse in pericol de aceasta practica cu tenta totalitare.

Rectificarea care a urmat a deschis o noua faza a proiectului: o abordare diplomatica si chiar amicala, daca nu cu mass-media, cel putin, deocamdata, cu platformele de difuzare a continutului. Obiectivul: sa ofere autoritatilor franceze cunostinte despre maruntaiele acestor companii, sa formuleze recomandari concrete si operationale

Faza 2: diplomatie cu gigantii tehnologiei

Mark Zuckerberg a fost primul. Macron sa intalnit cu CEO-ul Facebook la inceputul lunii mai, semnalul de plecare pentru o runda de contacte care va continua cu Twitter si YouTube. Pentru industrie reprezinta si un salt in axa: nu mai pot arunca mingi si ajung sa isi asume un rol din ce in ce mai important din momentul initial al redactarii legislatiei. Astfel, proiectul de lege a fost flexibilizat, mizand mai mult pe autoreglementare si mai putin pe masuri punitive.

Platformele care raspandesc continut fals se pot confrunta sa plateasca pana la 4% din venitul lor anual

Amenzile nu sunt insa excluse. Platformele care raspandesc continut fals se pot confrunta sa plateasca pana la 4% din venitul lor anual. Strategia presupune coresponsabilizarea companiilor. In mod similar cu sectorul financiar, acestia vor fi auditati in mod regulat pentru a asigura transparenta proceselor lor interne de control al continutului daunator si al discursului instigator la ura.

Cu atat mai mult cand diseminarea continutului fals trece de la retelele sociale publice la mesajele private. Tendinta este ca, in timp ce utilizatorii sunt din ce in ce mai putin activi pe retelele sociale precum Facebook, platformele isi fac structurile si algoritmii mai sofisticati in favoarea confidentialitatii in chat-urile lor. Promisiunea intimitatii este singura modalitate de a pastra clientul. Pe Facebook, Instagram si, de asemenea, Whatsapp sau Telegram. Si autoritatile publice nu pot intra acolo, asa ca au nevoie de complicitatea furnizorilor.

De continuat… in Europa

„Speram ca acest cadru de reglementare nu va fi doar un model national pentru Franta, ci poate functiona ca un cadru pentru UE in ansamblu in urmatorul Parlament European”. Zuckerberg le-a spus reporterilor de la Paris dupa intalnirea sa cu Macron si nu putea avea mai multa dreptate. Odata cu alegerile europene din 26 mai, Parlamentul European si statele membre, inclusiv Spania, au dat un impuls luptei impotriva informatiilor false. Dar, care va fi mostenirea dupa numirile electorale?

Urmatorul pas este construirea unui cadru legal prin care platformele sunt obligate sa-si asume responsabilitatea pentru continutul rau intentionat care este raspandit prin media lor. „Trebuie sa construim o guvernare care sa nu depinda de bunavointa lor, ci in schimb sa aiba obligatii reale din partea autoritatilor publice”, spune Paula Forteza. A fost foarte bine ca Facebook la nivel de imagine sa fie vazut ca proactiv in lupta impotriva dezinformarii. Dar cand va trece furtuna, vor avea in continuare nevoie de tine.

Planul este ridicarea modelului francez la nivel european intr-o perioada de maximum doi ani, pentru un Internet mai transparent, etic si sigur pentru utilizatori, explica Forteza. „Trebuie sa-l aparam [modelul francez, european] la nivel international, impotriva modelelor americane si chinezesti. Aceasta va necesita guvernare internationala si, prin urmare, diplomatie”, subliniaza Forteza.

Franta a fost prima care a stabilit o foaie de parcurs. Acolo unde Europa nu are puteri suficiente, statele membre trebuie sa preia fraiele. Macron spera sa aiba un proiect gata pana in septembrie – care, speram, asa cum subliniaza Zuckerberg, va crea un precedent in UE. Ca sa se salveze sa spuna aceleasi lucruri in aceeasi intalnire preliminara cu 27 sau 28 de sefi de stat, dar mai ales pentru ca cadrul legal sa avanseze cu o viteza nu atat de lenta fata de ceea ce muta retelele de socializare.

NU RATA

PE ACELASI SUBIECT