Zeci de mii de oameni au iesit duminica in strazile din Franta pentru a semnala o crestere brusca a actelor antisemite de la inceputul razboiului Israel-Hamas. La Paris, aproximativ 105.000 de manifestanti s-au alaturat marsului, facandu-l cea mai mare mobilizare impotriva antisemitismului de la protestul impotriva profanarii cimitirului evreiesc din Carpentras in 1990.
Protestatarilor li s-au alaturat, in capitala Frantei, personalitati politice, inclusiv prim-ministrul Elisabeth Borne si fostii presedinti Francois Hollande si Nicolas Sarkozy. Impreuna au tinut un banner cu cuvintele „Pentru Republica, impotriva antisemitismului”.
Demonstrantii au venit in numar mai mic in orase precum Nisa, Lyon si Marsilia. Peste 182.000 de persoane au participat la marsuri in toata tara, a informat Ministerul de Interne.
Tensiunile au crescut in Franta, si in special in capitala, cu privire la razboiul Israel-Hamas, ducand la o crestere a incidentelor antisemite, potrivit presedintelui francez Emmanual Macron.
Intr-o scrisoare publicata sambata in ziarul francez Le Parisien, Macron a condamnat „reaparitia insuportabila a antisemitismului nestapanit”.
El a spus ca peste 1.000 de acte antisemite au fost comise in Franta doar intr-o luna – de trei ori mai multe decat in cursul intregului an precedent.
Macron nu s-a alaturat marsului de duminica, dar a spus intr-o postare pe reteaua de socializare ca „o Franta de care le este frica concetatenilor nostri evrei nu este Franta”.
„O Franta in care francezii se tem din cauza religiei sau a originii lor nu este Franta”, a scris el. „Fara toleranta pentru intolerabil.”
Duminica mai tarziu, Macron a reiterat solidaritatea Frantei cu Israelul, dupa ce a fost criticat de personalitati importante din Israel din cauza comentariilor pe care le-a facut intr-un interviu anterior acordat BBC.
Vineri, Macron a declarat pentru BBC ca incetarea focului este „singura solutie” la situatia din Gaza. „Impartasim durerea si impartasim dorinta de a scapa de terorism. Stim ce inseamna terorismul in Franta. Dar cred ca nu exista nicio justificare pentru a ataca civili”, a spus Macron.
Intr-o convorbire telefonica cu presedintele israelian Issac Herzog duminica, Macron a spus ca Israelul are dreptul de a se apara „in conformitate cu dreptul international umanitar”.
„Amenintarea gruparilor teroriste din Gaza trebuia eliminata”, a spus Macron, potrivit unui comunicat de la Palatul Elysee.
„Aceasta lupta trebuie desfasurata in conformitate cu dreptul international umanitar si tinand cont de protectia populatiei civile.”
Apelurile lui Macron pentru o incetare a focului au rezonat pana in Australia, unde ministrul de externe Penny Wong si-a notat comentariile si a spus: „Cu totii vrem sa facem urmatorii pasi catre o incetare a focului”.
Dar ea a adaugat ca nu poate fi unilateral, subliniind ca gruparea militanta palestiniana Hamas, care a atacat Israelul pe 7 octombrie, tine in continuare ostatici israelieni.
Mitinguri pro-palestiniene in Europa
Marsurile impotriva antisemitismului din Franta au avut loc in timp ce manifestantii pro-palestinieni s-au adunat si ei in mai multe capitale europene in weekend.
Aproximativ 300.000 de persoane din Londra s-au prezentat sambata la un mare miting pro-palestinian, potrivit politiei, defiland pe strazile capitalei britanice cerand incetarea focului.
A existat o prezenta puternica a politiei in Hyde Park Corner din centrul Londrei, in timp ce protestatarii scandau „Palestina libera, libera” si refrenul mai controversat „De la rau la mare, Palestina va fi libera!”
Politia a spus ca „s-a confruntat cu agresiunea contraprotestatarilor” care au luat cu asalt zona „in numar semnificativ” in timp ce mitingul se construia.
Ofiterii au interceptat un grup de 150 de persoane care aruncau focuri de artificii spre sfarsitul marsului, a declarat comisarul adjunct al politiei Matt Twist intr-o declaratie emisa sambata mai tarziu. Arestarile au fost facute dupa ce unele artificii au lovit politistii in fata, se arata in comunicat.
O demonstratie pro-palestiniana a avut loc duminica in capitala financiara a Germaniei, Frankfurt, precum si sambata la Barcelona si Bruxelles.
