Cultura mayasa este un exercitiu viu de intelepciune milenara care rezida in mostenitorii sai, adica axa campaniei #MaayaWinal care cauta sa demonstreze ca astazi este aceeasi lupta pentru cultura si teritoriul sau, ca si cea traita de stramosi. Activistii si cadrele universitare cheama sa foloseasca hashtag-ul pentru a-si aminti existenta, drepturile si pentru a construi punti impotriva rasismului
Cultura mayasa adapteaza mediile actuale precum retelele de socializare, pentru a-si face vizibila existenta, motiv pentru care a luat nastere campania #MaayaWinal, care timp de 20 de zile comemoreaza viata, lupta si rezistenta indigenilor care traiesc in Peninsula Yucatan.
Campania a luat nastere in urma cu doi ani, cand un antropolog yucatecan, Gener Llanes Ortiz, cu experienta in utilizarea media digitale, a decis sa treaca de la a face cultura mayasa vizibila pe blogurile sale la propunerea hashtag-ului #MaayaWinal (insemnand „luna mayasa”) pe Twitter, pentru a promova diseminarea culturii Maya intre 12 si 30 iulie anual.
Jose K’oyoc K’uj, promotorul campaniei, asigura ca „Mayasa contemporana este originea mai multor manifestari culturale din 2017”. Un alt dintre motivele pe care le mentioneaza pentru aceasta campanie este organizarea unui eveniment independent de la Festivalul Maya propus de guvernul Yucatan, dar fara prezenta mayasilor, evocand ideea prehispanica a mayasilor care predomina in muzee, dar nu si a celor. care traiesc cultura. Prin urmare, deschiderea campaniei a fost prima sa forma de protest.
„Primul lucru este vizibilitatea ca existam, pentru ca exista acest consens in Yucatan, in Campeche si in Quintana Roo, ca mayasii sunt mayasii prehispanici”, a subliniat K’oyok, clarificand pozitia sa critica impotriva acestui fapt. consens.
„Daca definim „poporul indigen” ca o natiune care nu si-a format propriul stat national, a fost incapsulata intr-unul si a suferit si de colonialism, putem observa ca trasatura indigena este intotdeauna creata si explicata pe baza existentei unui stat.” , a scris lingvistul mixe Yasnaya Elena Aguilar Gil, deoarece statul mexican este cel care determina ca culturile originare, si in acest caz Maya, sa apara ca o civilizatie disparuta circumscrisa unui anumit timp si teritoriu si, prin urmare, apartine muzeelor sau ca mexican. folclor.
Anul acesta, campania urmareste sa evidentieze lupta actuala pe care o duc comunitatile indigene impotriva proiectelor de dezvoltare din regiune, „Da, cultura, dar si lucrurile care ameninta direct teritoriul”, a spus K’oyok, referindu-se la problemele care adauga la dezbaterea despre Trenul Maya, care nu este singura amenintare si care preced aceasta discutie, cum ar fi dezvoltatorii imobiliari care deposedeaza mayasii de pamantul lor din nordul Merida, contaminarea fermelor de porciola si agrobusiness-ul care dauneaza recolta de miere de la albine si defriseaza padurile.
S-au documentat pierderile afacerii apicole maya din cauza defrisarilor din cauza plantarilor agroindustriale — peste 40.000 de hectare de padure au fost taiate in regiunea Chenes din Campeche — si din cauza stropirii campurilor cu avioane erbicide. care este considerat a fi un cancerigen probabil.
De asemenea, a consemnat cum capitalismul verde, condus de fermele eoliene si solare, precum si de fermele de porci, a inceput sa-si ia habitatul pe care l-au conservat si din care au obtinut resurse prin turism ecologic.
Maaya Winal inseamna „luna mayasa”, care in acest caz raspunde celui de-al XX-lea calendar, de aceea campania are doar 20 de zile pentru a condensa toata opera de literatura, istorie, poezie, muzica, fotografie, stiri despre evenimente, amintiri, politice. mesaje si reclamatii care sunt traite si discutate zilnic in comunitate.
In anii precedenti, diseminarea fragmentelor de poezie si literatura a fost cea mai extinsa pentru ca avea o comunitate destul de mare de scriitori, precum si creatia de muzica, in special rap maya.
K’oyok mai comenteaza ca media digitala i-a ajutat foarte mult sa se cunoasca pe ei insisi, „daca nu fizic, atunci da cu mayasii din Guatemala care vorbesc alta limba sau cu aceiasi mayasii yucatecani care sunt in Belize sau in Statele Unite ale Americii” si permiteti tuturor sa participe la campanie.
Punctele actuale de cultura pe care doresc sa le faca vizibile sunt povestile care sunt inscrise in carti, poezii, cantece si ilustratii.
Un alt punct al hashtag-ului este deschiderea unei usi de comunicare cu oamenii care nu sunt mayasi si sensibilizarea lor fata de cultura lor, deoarece potrivit lui K’oyok in zona exista o problema destul de zilnica de rasism:
„Ei locuiesc aici cu noi cot la cot si cred ca o mare parte a structurii atat a societatii, cat si a institutiilor, acea structura rasista nu permite dialogul si asta vrem sa salvam cu aceste 20 de zile”.
