Categorii
Politica

CNSAS ia la puricat aleşii locali! Un consilier local din Dorohoi a primit confirmarea că nu a fost turnător al Securităţii!

Un consilier local din Dorohoi a avut surpriza să constate că autorităţile statului lucrează şi a înţeles că orice declaraţie dată pe propria răspundere poate aduce după sine grave probleme juridice. Nu a fost însă cazul lui Telus Olariu, care la data când a candidat pentru un post de deputat în Parlamentul României a declarat, aşa cum cere legea, dacă a avut sau nu relaţii cu fosta Securitate. Cum nu a ajuns deputat, declaraţiile semnata au fost date uitării. Zilele trecute, Telus Olariu a transpirat în faţa poştaşului când a văzut un plic cu antetul CNSAS. „Sincer nu mă temeam de nimic însă nu te simţi comod să primeşti un astfel de veste mai ales dacă ştii că nu ai solicitat ca numele tău să fie verificat. În adresă mi se spune că am fost verificat din oficiu şi acesta este un lucru îmbucurător. Statul lucrează iar cei care declară orice doar de dragul de a fi aleşi riscă enorm”, a declarat Telus Olariu.

Categorii
Stiri nationale

Săptămâna Patimilor – Lunea Mare

Saptamana Patimilor exprima perioada de la Florii pana in Sambata cea Mare inclusiv. Conform randuielilor canonice, in aceasta saptamana se ajuneaza pana spre seara. Caracteristica esentiala a acestei saptamani sunt Deniile.

Luni, in Saptamana Patimilor, se face pomenirea patriarhului Iosif, vandut de fratii sai cu treizeci de arginti. El este o preinchipuire a lui Hristos, care a fost vandut de Iuda. Acuzat de desfranare, ajunge in temnita. In urma talmacirii unor visuri, este scos din inchisoare si pus administrator peste tot Egiptul. Stapanirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruintei lui Hristos asupra pacatelor lumii.

Tot in aceasta zi se face pomenire si de smochinul neroditor, blestemat de Hristos sa se usuce pentru ca nu avea rod. E o pilda data omului, din care trebuie sa retina, ca Dumnezeu este atat atat iubire, cat si dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va rasplati, ci va si pedepsi pe cei ce nu au rodit, scrie crestinortodox.ro.

Incepand cu Denia de duminica seara, se canta pana in Sfanta si Marea Joi urmatorul tropar: „Iata mirele vine in miezul noptii si fericita este sluga pe care va afla-o priveghind; iar netrebnica e cea pe care o va gasi lenevindu-se. Vezi dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te ingreuiezi, ca sa nu te dai mortii si afara din Imparatie sa te incui, ci te desteapta strigand: Sfant, Sfant, Sfant esti Dumnezeul nostru, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi”.

Ca obiceiuri și superstiții, în Lunea Mare, femeile încep curățenia de Paște. Se scoate totul afară, se aerisește casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruiește și se spală totul. “Să nu te prindă Paștele în necurățenie, că te blesteamă casa!”

Categorii
Investigatii

Anchetele OPINIEI: Ţeapă în stil libanez la Stipo! Povestea unei fabrici vândută la preţ de „apartament”.

Una din fabricile de renume din ţară, Stipo Dorohoi a ajuns o ruină. Noi oamenii acestor locuri nu am avut niciun cuvânt de spus. Mii de oameni şi-au pierdut locul de muncă iar la final, dacă tragem linie, putem spune că ne-am ales doar cu o sumedenie de promisiuni deşarte. Când credeam şi noi că industria sticlăriei la Dorohoi va reînvia, flacăra speranţei s-a stins imediat iar investitorii care au cumpărat o parte din fabrică nu au făcut altceva decât să o demonteze bucată cu bucată şi să o vândă la fier vechi. Nimeni nu ştie însă, cel mai probabil, valoarea fierului vândut a depăşit cu mult valoarea de vânzare a halelor. Nimeni nu ştie când investitorii libanezi vor mai veni în Dorohoi sau dacă vor mai reveni vreodată.

2007 anul primelor speranţe deşarte

Primele speranţe deşarte au apărut în 2007 când o bucată din mastodonul care a fost celebru în lume a ajuns pe mâna unor investitori libanezi. Conducerea firmei Ganasa SRL promitea atunci că în prima jumătate a anului 2008 va începe producţia. Dany Beyoidan, unul din noii proprietari, spunea că deja un inginer adus din străinătate, a ajuns la Dorohoiu şi a efectuat măsurătorile. Mai că se lucra la proiectul de recompartimentare al fabricii. „Pînă la jumătatea anului viitor vom da drumul la producţie, ce va fi axată pe articole de sticlărie, mobilă şi tot ce ţine de decoraţiuni interioare. Deocamdată nu pot spune mai multe” declara Dany Beyoidan. Deşi a cumpărat fabrica cu 2,5 miliarde de lei vechi, noul proprietar considera că nu a făcut o afacere, afirmând că reparaţiile la clădire îl costă mai mult decît construcţia unei clădiri noi. „Am luat un cadavru şi acum trebuie să-l pun pe picioare” a mai spus Dany Beyoidan.

Mersul afacerii „Stipo”

Fabrica a acumulat în timp datorii de ordinul zecilor de miliarde de lei vechi, iar în 2007 a fost vândută unui investitor libanez cu suma de 2,5 miliarde de lei vechi, în baza unui titlu executoriu emis de instanţă în favoarea E.ON. Gaz, pentru o datorie de aproximativ 13 miliarde de lei vechi. Vânzarea s-a făcut în virtutea unei hotărâri judecătoreşti emisă în decembrie 2006 de Tribunalului Botoşani, secţia comercială şi a fost pusă în executare începînd din vara anului 2007. Potrivit executorului judecătoresc Daniel Popa, în 2006 el a procedat la somaţii, înscrierea în carte afunciară şi a făcut publicaţii de vînzare după care a trecut la organizarea licitaţiilor, plecînd de la suma de 3,2 miliarde de lei vechi ce reprezintă preţul de evaluare şi nu cel al creanţei, legea permiţând acest lucru, mai ales în condiţiile în care nimeni nu se arăta interesat de fabrică.

Fabrica a fost cumpărată la un preţ de apartament

În urma ultimei licitaţii ce a avut loc pe 22 octombrie 2007, fabrica dorohoiană a fost adjudecată de firma Ganasa SRL cu sediul în comuna Grindu, judeţul Ialomiţa, pentru o sumă de 250.000 lei fără TVA. Pe data de 16 noiembrie 2007 a avut loc şedinţa de distribuire a sumei rezultate, unde reprezentanţii fiscului au făcut opoziţie la distribuirea de preţ, avînd şi ei de recuperat o sumă importantă de bani, ce depăşea jumătate din suma obţinută în urma executării, cealalată jumătate revenind AVAS, cel de-al doilea creditor major al Stipo. Surse judiciare susţineau atunci că fiscul a depus o opoziţie, dorind să se anuleze licitaţia de vînzare, afirmând că şi ei au deschis un proces de executare şi ar fi obţinut un preţ mai mare.

Ne-au promis 100 de locuri de muncă

Gilbert Gebrael, administratorul firmei Ganasa, ce a cumpărat Stipo, a spus imediat ce a ajuns în Dorohoi că mai are o fabrică în Bucureşti axată tot pe producţie de sticlărie iar la Dorohoi doreşte să retehnologizeze fabrica şi să angajeze peste 100 de muncitori. „Pe lîngă producţia de sticlărie o să avem mai multe activităţi la Dorohoi, posibil o secţie de producţie de ambalaje, oricum, nu pot să spun docamdată decât că vom investi şi dacă totul merge bine ne apucăm de lucru pînă la sfîrşitul anului” a declarat atunci Gilbert Gebrael, administratorul de origine libaneză ce a cumpărat Stipo. Activele vîndute către firma bucureşteană cuprindeau secţia numărul unu, terenul în suprafaţă de 37.000 de metri pătraţi, clădiri, construcţii speciale, anexe şi mijloace fixe.

Preţul fabricii a scăzut de la o licitaţie la alta

Licitaţiile s-au succedat de-a lungul timpului şi s-a ajuns ca la final, la penultima licitaţie organizată de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) să nu se prezinte nimeni. Asta se întâmpla în condiţiile în care preţul de pornire a licitaţiei a scăzut la aproape 400.000 de dolari, aproximativ zece miliarde de lei vechi. Falimentul Stipo a venit după ce fiscul a trecut la aplicarea unor măsuri extreme. Ei au pus sechestru pe materiile prime, produsele finite şi bunurile de inventar, pentru recuperarea datoriilor, însă deşi au fost organizate patru licitaţii, nimeni nu a fost interesat de achiziţionarea acestora. Licitaţia a pornit iniţial de la suma de aproximativ 800.000 de dolari, a scăzut la a doua licitaţie la 600.000 de dolari ajungîndu-se la ultima licitaţie de pe 26 septembrie 2007 la 400.000 de dolari. Cifrele arată că libanezii au cumpărat fabrica la un preţ care reprezintă abia un sfert din aceasta valoare stabilită atunci.

Fabrica a fost vizitată de Regele Mihai

Fabrica de sticlă şi porţelan a fost singura unitate de producţie vizitată de-a lungul timpului de regele Mihai. În 1997, regele cu întreaga suită a efectuat singura vizită în judeţul Botoşani, alegând atunci să viziteze în Dorohoi fabrica de sticlărie, una dintre cele mai cunoscută în ţară şi străinătate de la acea oră. Unitatea dorohoiană avea pe atunci sute de angajaţi iar lefurile primite de aceştia erau duble faţă de nivelul salarilor plătite în Dorohoi. Regele Mihai a rămas susprins de lucrările care erau produse la Dorohoi şi chiar a cerut prin intermediul consilierilor să-i fie ralizate aici diverse lucrări pentru Casa regală.

Material realizat de Marius PRELIPCEANU

Categorii
Investigatii

Protejaţi cu camere video oarbe! Imaginile preluate sunt greu de descifrat de poliţişti.

Protejaţi cu camere video oarbe! Imaginile preluate sunt greu de descifrat de poliţişti.

Sistemul video montat în Dorohoi este unul orb! Acesta trebuia să ducă la prevenirea faptelor antisociale, însă camerele video nu sunt utile poliţiştilor întrucât deşi au costat o avere, imaginile preluate sunt de proastă calitate şi nu pot permite identificarea răufăcătorilor. Unele camere sunt direcţionate aiurea cu scopul de a supraveghea tomberoanele de gunoi iar unele filmează de zile bune pânze de paianjeni şi praful adus de vânt. În această situaţie sunt cele 16 camere montate în municipiul Dorohoi în 2012, după ce comisiile de numărat florile plantate pe spaţiile verzi din Dorohoi au raportat dispariţia a mii de fire…

Calificativ

0

User Rating: 4.85 ( 4 voturi) 0

Sistemul video montat în Dorohoi este unul orb! Acesta trebuia să ducă la prevenirea faptelor antisociale, însă camerele video nu sunt utile poliţiştilor întrucât deşi au costat o avere, imaginile preluate sunt de proastă calitate şi nu pot permite identificarea răufăcătorilor.

Unele camere sunt direcţionate aiurea cu scopul de a supraveghea tomberoanele de gunoi iar unele filmează de zile bune pânze de paianjeni şi praful adus de vânt. În această situaţie sunt cele 16 camere montate în municipiul Dorohoi în 2012, după ce comisiile de numărat florile plantate pe spaţiile verzi din Dorohoi au raportat dispariţia a mii de fire care au fost furate de trecători. Deşi aparatura funcţionează, după spusele autorităţilor, non-stop iar imaginile sunt stocate timp de o lună, acestea nu ajută mai deloc poliţiştii. Cu puţin timp în urmă, cu ocazia unei spargeri produse în plin centru al Dorohoiului, ofiţerii care efectuau ancheta au putut vedea pe imaginile stocate o imensă plasă de păianjen şi mult praf. “Sunt de proastă calitate iar imaginile preluate sunt aproape de nefolosit mai ales cele de pe timp de noapte. Aşteptăm să vedem noul sistem video promis de autorităţile locale care sperăm să fie mai de ajutor”, au declarat surse judiciare. Poliţiştii se plâng că rareori pot distinge numărul de înmatriculare al maşinilor filmate noaptea şi sunt multe cazuri în care nici măcar culoarea maşinilor nu poate fi stabilită cu exactitate iar imaginile cu infractori suprinşi în timpul diferitelor spargeri reprezintă mai degrabă niste siluete cenuşii.Costul achiziţiei de la Dorohoi depăşeşte 20.000 de lei, iar la inaugurare executivul trăgea speranţă că acestea vor fi de mare folos şi vor duce la scăderea infracţionalităţii şi a faptelor antisociale. Ma mai mult consilierii locale nu excludeau ca imaginile preluate să fie prezentate publicului ca şi exemple negative ale comunităţii pe care o conduce.

Şi în judeţ sistemele video costisitoare se dovedesc a fi obiecte de muzeu

Aceeaşi situaţie a fost semnalată şi în Broscăuţi unde recent comuna a fost împânzită cu 12 camere de supraveghere. Zilele trecute, hoţii au încercat să spargă magazinul din centrul satului iar când poliţiştii au verificat imaginile video preluate de camera situată pe un stâlp din apropiere au constatat că acesta era îndreptată spre pubela de gunoi. Autorităţile au explicat că nu s-au gândit nicio clipă că magazinul va deveni ţinta hoţilor şi au motivat că rolul camerei respective era să identifice persoanele care aruncă la buncăr gunoi de grajd, lucru interzis la Broscăuţi. De altfel la o simplă verificare s-a constatat că mai mult de jumătate din camerele care au rolul de a proteja populaţia, păzeau cu străşnicie tomberoanele de gunoi. Camerele video au devenit o modă în rândul primăriilor din judeţ însă numărul faptelor antisociale continuă să fie în creştere.